ACUM! Călin Georgescu a primit…

Curtea de Apel București a făcut publică motivarea deciziei prin care a dispus prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu.

Judecătorii au prezentat argumentele care au stat la baza hotărârii, printre acestea numărându-se discuțiile referitoare la o posibilă plecare din România, obținerea azilului politic în Italia și documentele găsite în urma perchezițiilor.

În același timp, Cristela Georgescu a reacționat după apariția informațiilor în presă și susține că avocații nu ar fi primit oficial motivarea instanței, deși detaliile acesteia erau deja făcute publice.

Potrivit hotărârii pronunțate în 28 octombrie, Curtea de Apel București a admis contestația formulată de DIICOT și a dispus menținerea arestului preventiv pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen până la 27 noiembrie 2026. Decizia este definitivă.

Ce argumente au invocat judecătorii pentru menținerea arestului preventiv
În motivarea hotărârii, magistrații au făcut referire la mai multe elemente din dosar, pe care le-au analizat în stabilirea măsurii preventive.

Unul dintre argumentele prezentate vizează discuțiile dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen, în care ar fi fost abordată posibilitatea plecării din România. Potrivit informațiilor consemnate de instanță, Georgescu i-ar fi solicitat acestuia să identifice o locuință în Italia, care să fie securizată și să dispună inclusiv de o anexă pentru personalul care l-ar fi însoțit.

Judecătorii au menționat și conversații referitoare la plecarea împreună cu familia și la evitarea identificării acestor demersuri.
În încheierea instanței este redat un fragment dintr-o discuție interceptată: „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.

Totodată, magistrații au făcut referire la discuții din luna mai 2025 privind posibile demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, atât pentru Călin Georgescu, cât și pentru persoanele care l-ar fi sprijinit.

Un alt element analizat îl reprezintă documentele descoperite în timpul perchezițiilor din 21 septembrie 2026. Printre acestea s-ar fi aflat un document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta”, emis pe numele lui Călin Georgescu, precum și un document de identitate diplomatică.

Instanța a amintit și reacția publică a Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia organizația nu l-ar fi avut ca membru pe Georgescu și nu ar fi emis documentul respectiv.

Apărarea a susținut că documentele nu reprezentau acte oficiale de călătorie, ci legitimații emise de o organizație privată, care nu ar fi fost folosite pentru trecerea frontierei.

Ce au stabilit judecătorii în legătură cu acuzațiile informatice
În motivare sunt analizate și acuzațiile referitoare la presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

Procurorii susțin că, după perchezițiile din septembrie, Călin Georgescu ar fi solicitat ajutorul unei persoane pentru verificarea locuinței și a autoturismelor, în vederea identificării unor eventuale dispozitive de supraveghere.

Apărarea a respins acuzațiile și a susținut că verificările ar fi reprezentat măsuri de precauție.

În acest punct, Curtea de Apel a făcut o precizare importantă: elementele existente în dosar cu privire la presupusele infracțiuni informatice nu reprezintă, în acest moment, o suspiciune rezonabilă care să justifice o măsură preventivă. Judecătorii au arătat că aceste acuzații trebuie clarificate în continuare de procurori, prin administrarea probelor prevăzute de lege.

Magistrații au menținut însă suspiciunea rezonabilă referitoare la presupusele infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă finanțare externă pentru societatea Real Concrete Land.

Potrivit motivării, suma de 1,1 milioane de euro ar fi fost solicitată și plătită cu titlu de garanție, însă nu ar mai fi fost restituită. Apărarea a susținut că a fost vorba despre raporturi contractuale și că banii reprezentau plata pentru închirierea unei garanții bancare.

Judecătorii au apreciat că măsuri preventive mai blânde, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar, nu sunt suficiente în acest moment, invocând gravitatea faptelor presupuse, valoarea prejudiciului și riscul de sustragere de la urmărirea penală.

La rândul său, Călin Georgescu a susținut în fața instanței că este nevinovat și că nu intenționează să se sustragă anchetei. Acesta a declarat că dorește să își demonstreze nevinovăția în fața românilor și a familiei.

Cristela Georgescu acuză că presa a primit motivarea înaintea avocaților
După apariția informațiilor din documentul instanței, Cristela Georgescu a publicat un mesaj video pe contul de Facebook al soțului său. Aceasta a reclamat faptul că motivarea privind prelungirea arestului preventiv ar fi ajuns în presă înainte de a fi comunicată oficial apărării.

„Pentru a câta oară află presa, înaintea apărării și a familiei, ce se întâmplă în dosarul deținutului politic Călin Georgescu? Câte asemenea încălcări ale drepturilor fundamentale și ale exigențelor unui act de justiție trebuie să mai tolerăm?”, a transmis aceasta.

Cristela Georgescu a afirmat că a semnalat probleme similare încă din timpul perchezițiilor efectuate la locuința familiei, când, potrivit declarațiilor sale, fotografii, informații și date personale ar fi ajuns în presă aproape în timp real.

Aceasta a abordat și subiectul presupuselor dispozitive de supraveghere din locuință.

„În privința presupuselor dispozitive de supraveghere din locuința noastră, camerele video de monitorizare a familiei noastre cu doi copii minori, există întrebări legitime privind temeiul legal, autorizarea și modalitatea de punere în executare a acestor măsuri. Nu au fost prezentate date sau probe care să justifice încălcarea dreptului fundamental la viață privată și de familie”, a afirmat soția lui Călin Georgescu.