Ce se dă de pomană de Înălțarea Domnului 2026. Este dublă sărbătoare pe 21 mai!

În acest an, la data de 21 mai, în calendarul ortodox sunt prăznuiți Sfinții Constantin și Elena, dar are loc și Înălțarea Domnului.

Înălțarea Domnului nu este o sărbătoare cu dată fixă, dar se sărbătorește mereu la 40 de zile după Paște. Anul acesta pe data de 21 mai.

Ce se dă de pomană de Înălțarea Domnului 2026

Sărbătoarea Înălțării Domnului este un praznic împărătesc, iar la acest tip de sărbători nu se săvârșesc parastase și pomeni pentru cei adormiți, așadar nu se face colivă.

Creștinii care vor să dea de pomană, pot împărți cozonac, pască, ouă roșii și alte bucate tradiționale, care se prepară și la sărbătoarea Paștelui.

De asemenea, credincioșii mai pot da de pomană icoane, cărți ortodoxe, candele, flori sau alte obiecte bisericești, în funcție de cum consideră fiecare de cuviință.

Tradiții și obiceiuri la Înălțarea Domnului

Sărbătoarea Înălțării Domnului pică la 40 de zile de la Paște. Aceasta este una din cele mai importante praznice împărătești din calendarul ortodox. În termeni populari, această sărbătoare mai este cunoscută și sub denumirea de „Ispas” sau „Paștele Cailor”.

Anul acesta, Înălțarea Domnului este prăznuită joi, 21 mai, atunci când se face cinstirea eroilor și martirilor neamului românesc.

De la Înălțare și până la Rusalii, creștinii se salută cu „Hristos s-a Înălțat!” și „Adevărat s-a Înălțat!”, așa cum este tradiția în Biserica creștină.

De asemenea, în ziua de Înălțare se roșesc ouăle, se pregătesc cozonacii, pasca și alte bunătăți pe care oamenii le pun pe masă și de Paște.

La sate și nu numai, oamenii petrec ziua împreună, se bucură de sărbătoare și participă la Sfânta Liturghie.

Totodată, aceștia aduc la biserică ouă roșii dar și alte bucate tradiționale, ca să fie sfințite de preot și mai apoi să fie împărțite pentru sufletele celor adormiți.

În tradiția populară se spune că cine poartă frunze de nuc și de leuștean la brâu în ziua de Înălțare, acela va avea cel mai sănătos trup.

În unele regiuni ale României, sătenii împodobesc casele cu crenguțe de paltin, iar vitele sunt bătute cu frunze de leuștean pentru a fi grase și sănătoase tot anul.

În popor se mai spune că dacă oamenii mor în preajma sărbătorii Înălțării Domnului, vor ajunge direct în Rai, fiindcă porțile îi sunt larg deschise.

Printre bătrâni circulă credința că ce va fi semănat după Înălțarea Domnului, nu va mai avea rod.

Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți pe 21 mai

În calendarul creștin ortodox, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți în fiecare an, la data de 21 mai, sărbătoarea fiind însemnată cu cruce roșie.

Pe 21 mai, se săvârșește Sfânta Liturghie în toate bisericile ortodoxe, iar credincioșii asistă la slujbă și se roagă celor doi mari sfinți.

Constantin și Elena au avut o deosebită importanță în dezvoltarea creștinismului, dar și a libertății creștinilor.

Peste 1,7 milioane de români își aniversează onomastica la sărbătoarea Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena. Dintre cei 1.750.842 de români sărbătoriți de Sfinții Constantin și Elena, 619.399 sunt bărbați, iar 1.131.443 sunt femei.