De ce a fost arestat preventiv Călin Georgescu. Ce au scris judecătorii despre planurile de plecare în Italia

Curtea de Apel București a explicat în motivarea deciziei din 29 septembrie de ce a considerat necesară arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen.

Printre argumentele prezentate de magistrați se află riscul ca cei doi să se sustragă de la urmărirea penală, dar și elementele din dosarul DIICOT pe baza cărora instanța a apreciat că există o suspiciune rezonabilă cu privire la acuzațiile investigate.

Un rol important în analiza judecătorilor l-au avut discuțiile referitoare la plecarea din România și la posibilitatea stabilirii în Italia. În motivare sunt menționate inclusiv căutarea unei locuințe în Toscana, demersurile pentru obținerea documentelor necesare deplasării și discuțiile privind identificarea unei țări în care ar putea fi solicitat azil politic.

Judecătorii au respins explicația privind cumpărarea unei locuințe

Instanța nu a considerat convingătoare explicația potrivit căreia Călin Georgescu ar fi urmărit doar să cumpere o casă în Italia. Magistrații au analizat cronologia demersurilor și au apreciat că acestea depășesc această explicație.

„În consecinţă, multiplele demersuri efectuate şi cronologia evenimentelor expuse în precedent exced tezei susţinute de apărare, în sensul că, în speţă, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziţionarea unei simple locuinţe în Italia. Explicaţia oferită cu privire la paşaportul emis de un pretins Ordin de Malta, care i-ar fi fost trimis de o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere, este doar o încercare de minimalizare”, potrivit motivării citate.

În document, judecătorii vorbesc despre un risc „actual” de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a bunei desfășurări a procesului. Printre elementele analizate se numără discuțiile despre plecarea din țară, găsirea unei locuințe în Italia, posibilitatea solicitării azilului politic și existența unor contacte care ar fi putut facilita stabilirea în această țară.

Ce probe au analizat magistrații
Un alt aspect important din motivarea instanței îl reprezintă probele prezentate de DIICOT în dosarul în care sunt cercetați Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena.

Curtea de Apel București a apreciat că există „suficiente elemente probatorii” pentru a susține, la acest moment al anchetei, o suspiciune rezonabilă că cei trei ar fi constituit un grup infracțional organizat.

Judecătorii au analizat inclusiv modul în care ar fi fost solicitați și încasați banii de la omul de afaceri Răzvan Leu, traseul ulterior al sumelor, documentele referitoare la entitățile prezentate drept instituții bancare și comunicările dintre persoanele cercetate.

„În modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu-zisă a unui contract, aceştia neurmărind în realitate executarea obligaţiilor contractuale, ci doar să obţină un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul, prin mijloace frauduloase, de inducere şi menţinere în eroare a persoanei vătămate”, se mai arată în documentul citat.

Ancheta a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că ar fi fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro. Potrivit informațiilor prezentate în dosar, banii ar fi fost solicitați în legătură cu o presupusă afacere care implica obținerea unei linii de credit.

Lăsarea în libertate ar reprezenta un pericol concret
În urma analizei, judecătorii au concluzionat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Curtea a considerat că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzațiilor și că o măsură mai blândă nu ar fi suficientă pentru înlăturarea riscurilor identificate.

Magistrații au subliniat însă că măsura preventivă nu echivalează cu stabilirea vinovăției.
„Interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate. De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfăşurare a procesului penal”, potrivit motivării citate.

Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost arestați preventiv pentru 30 de zile pe 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care stabilise inițial controlul judiciar. Hotărârea a fost luată de un complet de divergență și este definitivă.

Perchezițiile informatice continuă
Între timp, anchetatorii continuă verificarea dispozitivelor electronice ridicate în urma perchezițiilor de la locuința lui Călin Georgescu. Potrivit informațiilor din dosar, au fost ridicate telefoane mobile, computere și unități de memorie, iar procurorii analizează datele care ar putea avea legătură cu ancheta.

Călin și Cristela Georgescu au ajuns din nou miercuri la sediul DIICOT, după ce marți au petrecut aproximativ opt ore în fața procurorilor. Cristela Georgescu are calitatea de martor în dosar.
Aceasta a explicat că, în cazul dispozitivelor electronice, anchetatorii fac copii ale datelor pentru a le putea analiza ulterior.

„Datele de pe calculatoare, telefoane, stickuri sau hard disk-uri externe… se face o copie de pe ele. Asta e tot ce se întâmplă, nu sunt zeci de device-uri, cum s-a spus, sunt foarte multe stickuri pe care sunt fotografiile copiilor noştri”, a spus Cristela Georgescu.