Judecătoarea care a decis eliberarea lui Călin Georgescu explică de ce nu mai este necesar arestul preventiv

Judecătoarea Diana Nicoleta Costea de la Tribunalul Bucureşti susţine că nu există nicio dovadă că banii din presupusa faptă de înşelăciune de care este acuzat Călin Georgescu ar fi ajuns la el, acesta fiind unul dintre motivele invocate de magistrat când a dispus în urmă cu două zile eliberarea din arest a fostului candidat la alegerile prezidenţiale.

Cum motivează eliberarea lui Călin Georgescu

Pe 9 noiembrie, Diana Nicoleta Costea i-a admis lui Georgescu o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai blândă, şi anume arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că l-ar fi înşelat pe omul de afaceri Răzvan Leu cu suma de 1,1 milioane de euro. Decizia a fost atacată de DIICOT.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi stabileşte că, la acest moment procesual, plasarea (în arest la domiciliu – n.r.) inculpatului Georgescu Călin este deopotrivă necesară şi suficientă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni”, se arată în motivarea deciziei.

Judecătoarea apreciază că, în prezent, starea de pericol pentru ordinea publică generată de conduita lui Georgescu a suferit o diminuare care nu mai poate justifica în continuare cercetarea lui în arest preventiv.

În legătură cu gravitatea concretă a faptelor, magistratul reţine că probele de la dosar se referă la activitatea grupării constituite de Călin Georgescu, împreună cu Ionel Rusen şi italianul Arena Massimiliano, parte vătămată fiind compania SC Real Concrete LTD, reprezentată de omul de afaceri Răzvan Leu.

„Nu există dovezi că ar fi primit bani din înșelăciune”

Prejudiciul produs prin presupusa comitere a infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave este unul semnificativ, de 1.100.000 euro. Din informaţiile transmise prin comisiile rogatorii internaţionale derulate cu autorităţile judiciare din Elveţia, rezultă că o parte din suma totală depusă de Răzvan Leu cu titlu de garanţie a fost ulterior transferată către conturile lui Arena Massimiliano (53.728 euro sub forma a 4 tranzacţii în ianuarie – februarie 2022), lui Ionel Rusen (6.007 euro în 4.01.2022) şi ale soţiei lui Ionel Rusen, Eliza Patricia Ecobici (158.421 de euro sub forma a 3 tranzacţii din februarie 2022).

„Nu există până în prezent nicio dovadă în sensul că inculpatul Georgescu Călin ar fi primit, direct sau prin intermediari, vreun folos patrimonial injust rezultat din comiterea infracţiunilor de care este acuzat”, explică judecătoarea.

Pe de altă parte, ea recunoaşte că, la data de 6 octombrie 2023, Călin Georgescu a realizat o plată către Răzvan Leu, prin intermediul socrului său, Vasile Moldoveanu, în valoare de 118.000 lei. De asemenea, la data de 10.05.2022, Ionel Rusen a transferat suma de 900.000 lei în contul lui Răzvan Leu, la rubrica aferentă detaliilor tranzacţiei fiind înscrisă menţiunea „cadou”.

„Chiar dacă sunt inferioare ca valoare pagubei produse, (…) ambii inculpaţi au realizat eforturi pentru recuperarea prejudiciului suferit de persoana vătămată, încă de dinainte de a fi urmăriţi penal (…) Demersurile inculpaţilor pentru repararea prejudiciului au fost completate în cauză de către autorităţi prin instituirea de măsuri asigurătorii asupra imobilului deţinut de inculpatul Georgescu Călin în localitatea Mogoşoaia, judeţul Ilfov, şi asupra sumelor de bani aflate în conturile inculpatului. Potrivit susţinerilor inculpatului, imobilul are un preţ de achiziţie de aproximativ 240.000 euro, iar în conturi se află suma de aproximativ 100.000 euro. În aceste condiţii se are în vedere că prejudiciul a fost parţial recuperat şi este în continuare parţial recuperabil, dacă va fi cazul, prin valorificarea bunurilor aflate sub sechestru”, mai argumentează judecătoarea.

Magistratul mai spune că nu a identificat argumente pentru a susţine că Georgescu prezintă un risc ridicat de comitere a unor noi infracţiuni, ce nu ar putea fi estompat altfel decât prin arestarea preventivă ori că nu se va supune rigorilor unei măsuri preventive mai uşoare.

Totodată, mediatizarea situaţiei sale juridice, împreună cu măsurile ferme adoptate de organele judiciare, a fost suficientă pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra potenţialului infracţional al acestuia, reuşita unor activităţi infracţionale viitoare fiind astfel diminuată.

„Pentru toate aceste motive, judecătorul de drepturi şi libertăţi conchide că perioada de minim 42 de zile de arest preventiv a fost suficientă pentru a-l face pe inculpat conştient de situaţia sa juridică şi de riscurile la care se expune în caz de comitere a unor noi infracţiuni, obiectivele vizate prin luarea măsurii arestării preventive putând fi atinse în continuare şi prin plasarea inculpatului în stare de arest la domiciliu”, este concluzia judecătoarei.