Lunea Duhului Sfant. Sarbatoare mare in a doua zi de Rusalii.

Lunea Duhului Sfant. In a doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh, a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: “Intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”. Insa, in calendarele romanesti aceasta zi este trecuta ca sarbatoare a Sfintei Treimi.

Lunea Sfantului Duh, traditii si obiceiuri

Traditia populara spune ca cei care se cearta in Lunea Sfantului Duh vor avea parte de necazuri.

Credinciosii sunt indemnati sa petreaca Lunea Sfantului Duh in pace si intelegere, pentru ca in aceasta zi blestemele se prind, dar se si intoarc asupra celui care le inovoca.

Este interzis scaldatul sau spalatul, „rusaliile“ sau zanele apelor continuandu-si sarbatoarea si astazi.

Oamenii duc la biserica, spre sfintire, ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a le folosi pentru a alunga raul si bolile. Ramurile de tei au o simbolistica aparte in aceasta sarbatoare: se crede ca teiul fereste gospodariile de grindina sau de duhurile rele ale zanelor. Flacaii le aduc din paduri, dupa care se sfintesc la biserica, iar credinciosii le iau acasa si le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfintite se folosesc ca leacuri tot restul anului. In traditia populara se spune ca numai pana la Sanziene plantele au puteri vindecatoare.

In trecut, preotii mergeau la camp impreuna cu taranii ca sa se roage pentru o recolta bogata si sa stropesca ogoarele cu apa sfintita. Totusi, in aceasta zi nu se munceste nici la camp, dar nici in gospodarie. De asemenea, nu se coase, nu se se taie, tunde, nu se face curat in casa, si nici nu se sa sapa gradinile. Nu se intra nici in vie, nu se merge in locuri pustii, pe langa paduri sau fantani, deoarece spiritele rele sunt libere, iar oamenii pot fi ademeniti de ele.