Ciolacu vede „excedent”, Bolojan vede „faliment”. Adevărul despre haosul bugetar din România

Românii asistă la un nou episod de confuzie politică totală, în timp ce țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 9,3%, potrivit Comisiei Europene. Într-un contrast greu de explicat, premierul Marcel Ciolacu vorbește despre o „premieră bugetară” pozitivă, în timp ce liderul liberal Ilie Bolojan avertizează că suntem pe marginea prăpastiei economice, cu pericolul real al unei crize financiare precum cea din 2008.

„Putem avea o premieră bugetară în ultimii 10 ani”, a declarat miercuri, 30 aprilie, Marcel Ciolacu, afirmând că veniturile la buget au crescut cu 16% în martie și că aprilie ar putea aduce un excedent istoric. Ministrul Finanțelor a susținut și el că „cheltuielile sunt sub control”, deși realitatea statistică spune altceva.

De cealaltă parte, Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă: „Luăm împrumuturi mari săptămânal ca să putem funcționa. Asta înseamnă că cheltuim mai mult decât ne permitem, iar dobânzile ne sufocă”. El atrage atenția că, în lipsa unor reforme urgente și a reducerii cheltuielilor inutile, România riscă să repete colapsul economic din 2008-2010.

Bolojan cere:

• Eliminarea cheltuielilor „inutile” (fără a menționa explicit sumele pompate în „sprijinul Ucrainei” sau achiziții militare)
• Reformarea companiilor de stat scăpate de sub control
• Accelerarea absorbției fondurilor europene prin PNRR, din care România a atras doar 9,4 miliarde din cele 28,5 disponibile.

Pe scurt, în timp ce premierul Ciolacu declară cu optimism cifre-record, datele oficiale arată că țara e pe minus, grav. Oamenii se întreabă: cine minte? Cum poate exista „excedent” într-un stat cu cel mai mare deficit din UE?

Și tot în acest haos politic și economic, apare și o miză electorală. Politicienii spun că la alegerile următoare, românii vor fi nevoiți să aleagă între „sistem”, reprezentat de candidatul Crin Antonescu și suveraniști, cei ce vor pacea… Practic, oamenii se află între continuarea direcției actuale sau o ruptură totală de Bruxelles și Paris, unde Macron împinge spre implicare în conflicte externe, spre război.

Rămâne marea întrebare: Ce alegem? Pacea și echilibrul sau haosul? Continuarea datoriilor sau resetarea completă a statului? Într-o Românie în care oficialii nu se înțeleg nici măcar asupra realității economice, românii vor decide după propria conștiință. Sau poate doar după cât îi mai lasă buzunarul.