Press "Enter" to skip to content

Cum se aprinde, de fapt, Lumina Sfântă de Paşte. Miracolul a fost explicat

Lumina Sfântă de Paşte de la Ierusalim reprezintă un element esenţial al Învierii Domnului. Creştinii o văd ca un miracol, dar cercetătorii au venit cu explicaţia fenomenului.

Cum se aprinde, de fapt, Lumina Sfântă de la Ierusalim reprezintă, fără doar și poate, un mister al omenirii pe care toți vor să-l descopere. Mai mulți oameni au pus la îndoială minunea, alții au sfârșit prin a recunoaște „dumnezeirea” și puterea ei, în timp ce majoritatea creștinilor ortodocși privesc evenimentul ca pe un miracol.

Când se aprinde Lumina Sfântă de la Ierusalim

De altfel, gestul în sine de aprindere a Sfintei Lumini este considerat de Biserica Ortodoxă drept o minune publică, întrucât este văzută de toată lumea şi este verificat. Aceasta se aprinde în mod miraculos la Sfântul Mormânt, în Sâmbăta Mare, ziua, între orele 12.30-13.30, în timpul Vecerniei Mari.

Se spune despre flacără că se aprinde numai la ortodocşi, “ca o dovadă incontestabilă că numai ei păstrează dreaptă credinţa apostolică”, conform preoţilor. Trebuie să vă aducem aminte că Sfântul Mormânt este controlat încă din noaptea Vinerii Mari, după prohod, de poliţişti civili necreştini.

Cum se aprinde, de fapt, Lumina Sfântă de Paşte

Vorbim despre un arab, un turc şi o autoritate israeliană. Cei trei verifică toate obiectele din interior, se asigură că nu există nicio sursă de foc, şi îl controlează şi pe arhiereul grec care presară vată pe mormântul Domnului. Apoi, se sting toate luminile şi se închide uşa Sfântului Mormânt cu două sigilii. Uşa Mormântului este păzită de gardieni până când se aprinde Sfânta Lumină.

Nu se termină aici – în momentul în care Patriarhul trebuie să intre în Sfântul Mormânt, acesta este verificat de poliţiştii necreştini, ca să nu aibă la el o sursă de foc. Mai mult de atât, el intră în Mormânt, însoţit de un arab musulman.

Urmează 15-20 de minute de rugăciune, la capătul cărora lumea din biserică observă o lumină puternică, asemănătoare unui fulger, care coboară prin cupola mare a Bisericii şi care intră în Sfântul Mormânt, aprinzând vata presărată pe lespede.

Ritualul aprinderii Luminii la Sfântul Mormânt

Se spune că, timp de câteva minute, vata nu arde, iar patriarhul o adună cu mâinile, o pune apoi în două cupe de aur cu găuri şi iese în Capela Îngerului, prima încăpere din Sfântul Mormânt.

De altfel, în fiecare an, pelerinii se grăbesc să testeze Sfânta Lumină de Paşte, una despre care se știe că nu arde. Sunt imagini cu femei şi bărbaţi care îşi trec palmele, braţele sau chiar faţa prin Focul Sfânt. Se spune că nu poţi să te arzi în primele 33 de minute după ce Lumina Sfântă a pogorât în Sfântul Mormânt.

Până să ajungă la pelerini, patriarhul, aprinde două buchete de câte 33 de lumânări, iar cupele le dă, pe geam, la doi diaconi ortodocşi. În cele din urmă, Patriarhul iese în biserică cu cele două buchete de lumânări şi împarte focul tuturor celor prezenţi, strigând “Veniţi de luaţi lumină”.

Oficialii popoarelor creştine aduc apoi Lumina Sfântă în ţările lor, lumină care este împărţită la biserici şi apoi la oamenii prezenţi la slujba de Înviere.

Istoria Luminii Sfinte de Paşte

Minunea a fost descrisă în mai multe scrieri, începând cu secolul al IV-lea d.Hr., însă primul documentar asupra ei a apărut în 1106, în scrierile călugărului rus Daniel.

Trebuie specificat că sceptici ai Luminii Sfinte există încă de pe vremea când Ierusalimul era condus de musulmani. Aceștia aveau să tolereze fenomenul, dintr-un motiv cât se poate de simplu – pelerinii veniţi la Sfântul Mormânt aduceau venituri mari oraşului.

Un alt detaliu important este acela că după cucerirea Ierusalimului de către cruciați, aceştia au izgonit preoţii ortodocşi, iar minunea nu s-a mai produs. Acesta a fost momentul în care scepticii au început să se înmulțească. Pentru că miracolul aprinderii nu a mai avut loc, pelerinii şi banii aduşi de aceştia au dispărut și ei.

În cele din urmă, regele Baudouin a decis să le permită preoţilor ortodocşi să revină la Biserica Sfântului Mormânt, ceea ce a făcut ca mai mulți oameni să pună la îndoială întrecul act.

Miracolul de Paşte, explicat de un cercetător

Acum, un cercetător grec oferă o explicaţie ştiinţifică a Sfintei Lumini. Michael Kalopoulos a transmis că preoţii impregnează lumânările cu fosfor alb, care nu poate fi văzut cu ochiul liber. Se știe că la contactul cu aerul umed, fosforul ia foc spontan.

Cercetătorul nu a ezitat și a făcut chiar o demonstraţie la o televiziune greacă, pentru a explica fenomenul aprinderii lumânărilor îmbibate cu fosfor.

Pentru a amâna aprinderea lor, ele pot fi înmuiate într-un solvent organic, iar fosforul se aprinde abia după ce solventul se evaporă în aer. Michael Kalopoulos precizează că proprietăţile fosforului sunt cunoscute încă din antichitate, fiind folosit de magicienii din Caldeea.

De altfel, în 1238, chiar Papa Gregorie al IX-lea a denunţat Lumina Sfântă ca înşelătorie. Cu toate acestea, deocamdată, nimeni nu ştie cu exactitate ce se întâmplă cu adevărat în Sfântul Mormânt. Singurul care poate elucida misterul este Patriarhul care se află înăuntru în timpul miracolului și care se roagă.

La fel de importantă este și credința. Și dacă vorbim despre cea adevărată, atunci aceasta nu are nevoie de nicio dovadă.

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You cannot copy content of this page