Se spală sau nu rufe în ajunul Bobotezei? Iată ce nu e bine să faci în această zi.
În aceste zile, românii se întreabă dacă se spală sau nu rufe, în Ajunul Bobotezei. Vezi aici ce spune un preot foarte cunoscut de la noi din țară.
Se spală sau nu rufe în Ajunul Bobotezei
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștinii ortodocși. Aceasta are loc în fiecare an, la data de 6 ianuarie și este asociată cu o mulțime de obiceiuri și superstiții, legate de vreme, viitorul fetelor nemăritate, noroc, boală și altele.
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii nu spălau sub nici o formă, în preajma zilei de Bobotează. În unele zone, credincioșii aleg să nu facă acest lucru între Revelion și Sfântul Ion, în timp ce în alte regiuni, oamenii nu spală începând cu 5 ianuarie, ajunul Bobotezei, timp de două săptămâni, deoarece se sfințesc apele.
Chiar dacă izolat, la sate, încă se mai respectă acest lucru, mai mulți preoți au explicat acest fenomen, tot mai puțin întâlnit în zilele noastre.
„După tradiția de demult se spunea așa: că din Ajunul Bobotezii, 4, 5, 6 zile să nu speli, pentru că apele sunt sfințite. Dar când mă spăl dimineața pe față, dar când fac duș, când trag apa la toaletă, când spăl vase la bucătărie, nu folosesc apă?
Poate că la țară s-ar putea face lucrul acesta și probabil mai sunt bătrâne care au acest obicei, câteva zile să nu spele rufe că este sfințită apa.
Apa este sfințită tot timpul! Nu există un moment în care apa este nesfințită. Noi vorbim de ziua de Bobotează, când atunci corect este să nu speli, nici în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul, pentru că sunt sărbători sacre, ale calendarului ortodox și le cinstim. În rest, nu putem să exagerăm. Agheasma o facem în vase speciale”, a declarat părintele Calistrat, în cadrul unei emisiuni TV.
Ce alte obiceiuri sunt respectate în Ajunul Bobotezei
În ajunul bobotezei, pe 5 ianuarie, credincioșii țin post aspru, prin rugăciune și abținerea de la consumul tuturor alimentelor, până seara. Acest obicei datează încă din secolul 4.
Tot în această zi, oamenii merg la biserică pentru a participa la slujbă.
Preoții săvârșesc Ceasurile împărătești, Liturghia Sfanțului Vasile cel Mare unita cu Vecernia și apoi Sfințirea cea mare a apei.
La finalul slujbei, credincioșii aprind lumânări și iau sticle cu apă sfințită de la Biserică. Potrivit tradiției, începând cu Ajunul Bobotezei, creștinii beau câte puțin din Agheasma Mare, în fiecare dimineață, pe nemâncate, după ce se spală pe față și își fac semnul crucii, până pe 14 ianuarie.
De asemenea, Agheasma Mare se va păstra în casă, la loc sigur și poate fi consumată de către creștini, atunci când sunt încercați de boală sau necaz.
În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele nemăritate pun o crenguță de busuioc sub pernă, pentru a visa ursitul. Tot pentru acest scop, în unele zone, acestea obișnuiesc să pună un fir roșu de mătase pe degetul inelar și un fir de busuioc, în Ajunul Bobotezei.
Cu mulți ani în urmă, fetele singure atârnau o crenguță de busuioc la streașina casei. Dacă în dimineața de 6 ianuarie, planta era plină de chiciură, atunci se va căsători cu un bărbat bogat.
În Ajun de Bobotează, preotul merge din casă în casă cu „Botezul” sau cu „Iordanul”. Acesta stropește pe toți membrii familiei cu agheasma, dar și fiecare colț al casei, gospodăria și animalele.
Fii primul care comentează