Sfântul Munte, transformat în teren de luptă. Peste o sută călugări sunt gata de confruntări cu poliția. “Banii europeni vor distruge Athos-ul”

Poliţia elenă este pregătită să ia cu asalt Mănăstirea Esfigmenu, de la Muntele Athos, călugării de aici fiind acuzaţi că ocupă ilegal incinta.

Pentru a treia oară în ultimii 20 de ani, Sfânta Mănăstire Esfigmenu de la Muntele Athos și cei 118 călugări ai săi se află în confruntare directă cu poliția, care a anunțat o operațiune de evacuare a acestora. În 2006 și 2013 au mai avut loc incidente cu forțele de poliție care au încercat să-i evacueze pe călugări, care, conform justiției elene, ocupă ilegal terenurile mănăstirii.

A treia confruntare la Muntele Athos, în ultimii 20 de ani

Cea mai recentă rundă de confruntări a început marțea trecută, pe 16 iulie, când secția de poliție din Karyes a cerut în scris de la Sfânta Episcopie a Muntelui Athos permisiunea de a demara o operațiune de evacuare a călugărilor. Potrivit informațiilor publicate de presa elenă, sute de polițiști se află acum concentrați în apropierea Mănăstirii, pregătiți pentru un raid.

Cel puțin din 1972, dacă nu chiar mai dinainte, Mănăstirea a luat o atitudine dură față de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, sub jurisdicția căreia se află, întrerupând orice contact cu aceasta. Printre altele, călugării de aici nu sunt de acord cu întâlnirile cu reprezentanții Bisericii Romano-Catolice în timp ce, în ciuda eforturilor depuse de Patriarhie pentru restabilirea relațiilor, ruptura a rămas nerezolvată de-a lungul deceniilor.

În 2002 vechea frăție a fost declarată ilegală, iar călugării au fost caracterizați drept “squatters” (persoane care ocupă o clădire sau un teren fără permisiunea legală a proprietarului), cerându-li-se să părăsească Mănăstirea şi tăindu-li-se fondurile de stat și europene. Pentru autorități, noua frăție a lui Esfimenos din Karyes, fondată în 2005, este recunoscută oficial ca fiind legitimă să vieţuiască aici.

În vara anului 2013, membrii noii comunități au încercat să-i alunge pe monahii vechii din mănăstirea din Karyes. Au avut loc confruntări violente, au fost deschise procese şi încă sunt pe rol condamnări împotriva membrilor vechii mănăstiri, cu pedepse de până la nouă ani de închisoare, precum și decizii de evacuare de pe Muntele Athos.

Între timp, duminică, la Ouranoupoli a avut loc un miting de protest organizat de către susținătorii frăției care ocupă în prezent lăcaşul de cult. Credincioșii, care au sosit la Ouranoupoli din toată țara, au strigat sloganul “Ortodoxie sau moarte!” și și-au exprimat opoziția față de orice intervenție a poliției la Mănăstirea Esfigmenu. Starețul Methodios, unul dintre cei condamnați pentru incidentele din 2013, a declarat pentru ThessToday.gr că “în cazul unei operațiuni a poliţiei suntem gata să apărăm mănăstirea până la moarte”.

“Autorităţile ne acuză că antrenăm ruşi în mănăstire”

“Aceasta este patria noastră spirituală. Aici ne-am născut spiritual și aici vom muri. Polițiștii sunt simpli angajați, nu îi condamn. Avem bătrâni care locuiesc aici de 50, 60, 70 de ani. Dar autorităţile ne interzic să să mergem să luăm mâncare. Lasă bătrânii să moară din cauză că doi oameni vor asta? Doamne, unde am ajuns?”, a mai spus acesta.

“Ne acuză de lucruri care nu sunt adevărate, că antrenăm ruși. Noi, oricine va veni, îl vom găzdui, îi vom da o bucată de pâine să mănânce. Și dacă este turc, tot îi vom oferi un pahar cu apă. Iar asta se face cu eforturile noastre, pentru că totul ne-a fost luat şi nu suntem ajutaţi cu nimic. De multe ori nici nu am cinci euro să le cumpăr ceva bătrânilor”, a mai adăugat el.

Stareţul a mai spus că diferendul cu Patriarhia Ecumenică este de de natură spirituală: “Nu considerăm ortodox ceea ce face, în condițiile în care cu acțiunile sale sunt împotriva Bisericii Ortodoxe”. În cele din urmă, el susține că “banii europeni sunt calul troian care va distruge Muntele Athos, deoarece vor permite femeilor să intre în peninsula Athos, la solicitarea UE”.

Mănăstirea Esfigmenu a fost zidită pe ţărmul de nord-est al Muntelui Athos şi are hramul Înălţării Domnului. Denumirea sa, “Esfigmenu” – care înseamnă “strâmtorat” – vine de la amplasarea între trei coline: Izvorul Tămăduirii, Grimboviţa şi Samaria. Cele mai vechi mărturii despre existenţa ei datează din secolul al X-lea, iar istoria sa a fost foarte zbuciumată. Între altele, în 1533 a fost incendiată de turci, iar în secolul al XVII-lea a fost refăcută datorită donațiilor făcute din Ţările Române (de către Petru Rareș şi Radu Paisie) şi Rusia (de către ţarul Alexandru Mihailovici). De asemenea, între 1806 şi 1818, mitropolitul Veniamin Costachi a acordat mănăstirii Esfigmenu tot venitul Schitului Floreşti, din judeţul Vaslui, cu banii respectivi fiind realizate noi picturi şi refăcându-se o mare parte de incintă.