Bunica Margareta, cu lacrimi în ochi, are o dorinţă de Crăciun la 94 de ani: să aibă o sticlă de suc pe masă

Sărbătorile de iarnă nu sunt un prilej de bucurie pentru bătrânii singuri. Bolnavi şi săraci, abia trăiesc de pe o zi pe alta. 

Banii le ajung doar pentru medicamente şi nu îndrăznesc să spere la o masă de Crăciun. 

Este şi cazul bunicii Margareta, o bătrână de 94 de ani din judeţul Mehedinţi care, de sărbători, îşi pune speranţa doar în vecinii săi. Sunt singurii care o mai ajută. 

Uitată de copii între zidurile unei case sărăcăcioase, bunica Margareta îşi trăieşte bătrâneţea în frig. 

Zgribulită, tremură lângă soba aproape rece. Are lacrimi în ochi şi mâinile îngheţate. 

„Nu am lemne. Odată îmi aducea primarul, acum văd că nu mi-a mai adus”, spune femeia.

Bunica Margareta se plânge că nu are lemne suficiente pentru a trece iarna şi se teme că va fi nevoită să îndure frigul. 

Are chipul brăzdat de tristeţe şi abia mai găseşte puterea să vorbească. Bătrâna se descurcă cu greu şi cu mâncarea. Din pensia mică abia îşi cumpără medicamente. 

Bunica Margareta are 1.000 de lei pensie: „Am în pungă nişte zahăr. Iau câte o linguriţă noaptea”

„Nu ştiu ce să mai fac, nu mai ştiu. Am în pungă nişte zahăr. Iau câte o linguriţă noaptea”, povesteşte bătrâna.

Deşi a muncit toată viaţă, bunica Margareta trăieşte acum de pe o zi pe alta. I-au mai rămas doar rugăciunile şi vecinii săi, pe care îi consideră îngerii săi păzitori pentru că încearcă, din răsputeri, să îi facă bătrâneţea mai uşoară. 

Bătrâna spune că are o pensie de 1.000 de lei şi are o singur dorinţă de Crăciun: să aibă pe masă o sticlă de suc. 

Din păcate, în judeţul Mehedinţi, sunt sute de bătrâni care îşi petrec astfel sărbătorile.