În opinia Comisiei de la Veneția, decizia de invalidare a alegerilor trebuie să fie trebuie să se bazeze pe nereguli atât de semnificative încât să fi putut influența rezultatul alegerilor.
Deși anularea rezultatelor alegerilor trebuie, în principiu, să fie întemeiată pe încălcarea legii, trebuie avut în vedere faptul că instanțele constituționale pot avea competența de a evalua constituționalitatea legislației electorale și să invalideze alegerile dacă au constatat că legislația nu garantează dreptul la alegeri libere, inclusiv în cazurile în care legea nu reușește să reglementează aspecte importante ale campaniei electorale și elementele principale ale alegerilor.
În opinia Comisiei de la Veneția, ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actori electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie electorală corectă; acest lucru se aplică, de asemenea, influenței organizațiilor neguvernamentale, a mass-mediei și a rețelelor de socializare în special, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate, și a actorilor statali și nestatali străini.
Importanța crescândă a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, care are potențialul de a amplifica efectul dezinformării și al manipulării opiniei publice – ridică noi provocări în ceea ce privește 1) propaganda de campanie, dezinformarea și conținutul mesajelor de campanie; și 2) normele privind finanțarea și transparența campaniei, inclusiv restricții privind contribuțiile din surse anonime și străine și privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative administrative.
În ceea ce privește propaganda de campanie, indiferent de formă și de mediu, declarațiile politice în contextul campaniei sunt de obicei declarații de valoare judecăți sau care intră sub incidența libertății de exprimare a candidatului libertatea de exprimare a candidatului, cu excepția cazului în care acestea depășesc limitele admise, de exemplu sub forma discursului de ură împotriva adversarilor politici. În mod ideal, statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale tulburări, atacuri cibernetice și alte amenințări digitale la adresa integrității electorale.
În al doilea rând, în timp ce campania online bazată pe platformele de socializare poate fi nouă în ceea ce privește forma și impact, în opinia Comisiei de la Veneția, utilizarea sa ar trebui să fie supusă în continuare regulilor generale generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale.
Rolul judecătorului care examinează chestiuni electorale este să decidă dacă campania online a unui candidat – și primirea de sprijin de campanie de la terți părți terțe, online sau nu – a încălcat aceste norme și, în ceea ce privește consecințele unei astfel de încălcare, dacă încălcarea este atât de semnificativă încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor.
”Dovedirea încălcărilor legii prin campania online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de aspecte sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și probele, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”. – se arată în raportul Comisiei de la Veneția.
Care sunt recomandările Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:
–► Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar;
–► Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie
limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.
–► Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului.
–► Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
–► Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate;
Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora;
–► Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, iar platformele media sociale sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia.
Instanța supremă a respins definitiv recursul lui Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Judecătorii ÎCCJ au respins recursul formulat de Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia este definitivă.
Recursul a fost respins ca ”nefondat”.
În motivarea deciziei Curții de Apel București prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acţiunea deschisă în justiţie de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale se arată că deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.
De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).
Procedura trebuie să fie echitabilă și obiectivă și să garanteze o decizie suficient de motivată; reclamanții trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
Instanța supremă a respins definitiv recursul lui Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Judecătorii ÎCCJ au respins recursul formulat de Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia este definitivă.
Recursul a fost respins ca ”nefondat”.
În motivarea deciziei Curții de Apel București prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acţiunea deschisă în justiţie de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale se arată că deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.
De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).
Elena Lasconi și George Simion reacționează dur la raportul Comisiei de la Veneția, care critică anularea alegerilor prezidențiale din România. Lasconi denunță abuzurile autorităților, iar Simion cere demisia celor responsabili pentru „ilegalitatea” procesului electoral.
Elena Lasconi a reacționat cu fermitate în urma raportului Comisiei de la Veneția despre anularea alegerilor prezidențiale din România. Pe contul său de Facebook, Lasconi a subliniat că Comisia de la Veneția confirmă ceea ce a susținut încă de la început: „Curtea Constituțională a dat o decizie abuzivă.”
Lasconi a subliniat că modul în care CCR a anulat alegerile prezidențiale a fost unul abuziv și a insistat că Biroul Electoral Central (BEC) ar fi trebuit să ia decizia, nu cei 9 judecători ai CCR, care sunt numiți politic. „România are reguli clare pentru alegeri, BEC avea responsabilități, dar a preferat să fie un pion într-un joc mai mare, care a dus la călcarea în picioare a democrației noastre,” a spus Lasconi.
Președinta USR a continuat să explice că BEC ar fi avut obligația de a „menține votul fiecăruia dintre noi în siguranță și să intervină”, dar nu a făcut acest lucru. În schimb, CCR a fost lăsată să ia o decizie „abuzivă” care nu putea fi contestată. „Asta nu e democrație funcțională,” a mai adăugat aceasta.
De asemenea, Lasconi a subliniat că, două luni mai târziu, „suntem, în continuare, în întuneric, fără a avea nicio dovadă privind nereguli și interferențe în procesul electoral care ar fi putut afecta rezultatul votului.”
„Dacă vrem să rămânem în democrație, opiniile Comisiei de la Veneția trebuie respectate și transpuse în lege,” a afirmat Lasconi, acuzând lipsa de transparență și de dovezi clare în procesul de anulare a alegerilor.
În final, aceasta a prezentat și concluziile și recomandările Comisiei de la Veneția, printre care se numără:
- Îmbunătățirea legislației privind anularea alegerilor.
- Decizia de anulare ar trebui să fie luată de BEC și să poată fi atacată la Instanța Constituțională (CCR) sau la Instanța Supremă (ÎCCJ).
- O Curte Constituțională ar putea invalida alegerile doar în circumstanțe excepționale și clar reglementate, iar CCR ar trebui să motiveze cu dovezi clare de nerespectare a regulilor de campanie, nu doar cu informații clasificate de la SRI. De asemenea, părțile interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere înainte de a se lua o astfel de decizie.
„Sunt aici să apăr democrația și, în ciuda tuturor piedicilor care mi se pun, voi lupta pentru ca fiecare vot să fie apărat! România merită să fie țara în care fiecare cetățean e respectat, iar statul lucrează pentru oameni!” a încheiat Elena Lasconi.
Și preşedintele AUR, George Simion, a reacţionat pe reţelele de socializare după publicarea raportului Comisiei de la Veneţia, susţinând că documentul confirmă anularea „ilegală” a alegerilor prezidenţiale din România. „Comisia de la Veneţia vă spune ce vă spun toţi românii: aţi anulat alegerile ilegal. Lăsaţi democraţia să funcţioneze, daţi-vă demisia!”, a scris Simion pe pagina sa de Facebook. Aceasta vine ca reacţie la concluziile raportului publicat luni, care adresează probleme legate de procesul electoral din România.
Fii primul care comentează