Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut un anunț important în primele zile ale anului 2026 privind alocațiile pentru copii, decizia guvernamentală stârnind deja reacții și opinii în rândul părinților și economiștilor. Conform informațiilor comunicate, alocațiile de stat nu vor fi majorate în acest an, rămânând la același nivel ca în 2025, deși legislația prevede clar o indexare anuală în funcție de rata inflației.
Deși Legea nr. 61/1993 prevede că valoarea alocației de stat pentru copii trebuie actualizată automat în fiecare an în funcție de rata medie anuală a inflației, această prevedere nu mai este aplicată pentru al doilea an consecutiv. Autoritățile au decis să suspende indexarea atât pentru anul 2025, cât și pentru 2026, prin acte normative adoptate de guverne succesive.
Indexările care ar fi trebuit efectuate — bazate pe inflația de 10,4% înregistrată în 2023 și 5,6% în 2024 — au fost amânate inițial printr-o ordonanță de urgență și ulterior eliminate prin prevederi incluse în Legea nr. 141/2025, cunoscută și ca „Legea Bolojan”.
În practică, acest lucru înseamnă că sumele acordate lunar ca alocații pentru copiii din România rămân nemodificate: pentru copiii cu vârsta peste 2 ani, alocația este în continuare de 292 de lei pe lună, iar pentru cei sub 2 ani sau cu dizabilități rămâne de 719 lei pe lună.
Guvernul a motivat menținerea acestor plafoane prin necesitatea de a gestiona cu mare atenție deficitul bugetar, preferând să nu majoreze cheltuielile directe cu asistența socială, în ciuda dispozițiilor legale care ar fi vizat drepturi financiare sporite pentru familiile cu copii.
Măsura afectează milioane de familii, iar analiza pierderilor arată că, dacă indexările prevăzute în lege ar fi fost aplicate în 2025 și 2026, fiecare copil ar fi primit sume semnificativ mai mari decât nivelul actual. Pentru copiii peste 2 ani, de exemplu, absența acestor ajustări în 2025 și 2026 înseamnă pierderi cumulând aproximativ 945 de lei de persoană față de sumele care ar fi trebuit plătite dacă legea ar fi fost respectată integral.
Pentru copiii cu vârsta sub 2 ani sau pentru cei cu dizabilități, pierderile estimate sunt și mai ridicate, ajungând la peste 2.300 de lei cumulând cei doi ani în care indexările nu au fost aplicate.
Decizia Guvernului a fost deja comentată în spațiul public, fiind văzută de unii analiști ca o măsură de austeritate care pune presiune suplimentară pe bugetele familiilor tinere. Alte voci atrag atenția asupra faptului că menținerea alocațiilor la aceeași valoare afectează în mod disproporționat familiile cu venituri modeste.
Criticii acestei politici susțin că neaplicarea indexărilor din prevederile legale reduce efectul social al alocațiilor, care sunt menite să susțină cheltuielile pentru creșterea și educația copiilor într-un context economic în care costurile de trai continuă să crească.
Guvernul, prin vocea premierului Bolojan, a subliniat însă că decizia de a menține valorile actuale ale alocațiilor a fost luată în contextul echilibrării bugetului și prioritizării anumitor cheltuieli publice în fața constrângerilor fiscale cu care se confruntă statul.
Părinții și reprezentanții organizațiilor civice au anunțat deja că vor urmări evoluția situației și vor solicita clarificări suplimentare despre criteriile care au stat la baza acestei decizii, precum și despre posibile măsuri compensatorii în viitor.
În lipsa unor schimbări legislative pe termen scurt, perspectivele pentru anul 2027 rămân un subiect de dezbatere în rândul economiștilor și experților în politici sociale, care avertizează că suspendarea repetată a indexărilor poate avea efecte pe termen lung asupra puterii de cumpărare a familiilor tinere din România.
Discuțiile privind alocațiile, bugetul și prioritățile sociale ale Guvernului vor continua pe tot parcursul anului, pe măsură ce autoritățile vor fi confruntate cu cereri din partea societății civile și a mediului economic pentru a regândi modul în care drepturile sociale sunt protejate în perioade de presiune financiară.
Fii primul care comentează