Sfinții Constantin și Elena 2024. Ce se face în ajun și în ziua de sărbătoare, pentru sănătate

Sărbătoare mare în calendarul ortodox pe 21 mai. Biserica Ortodoxă îi sărbătorește în această zi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Credincioșii îi prăznuiesc pe 21 mai, pe Sfinții Constantin și Elena. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta.

În ajun de Constantin și Elena, pe 20 mai, o tradiție extrem de importantă este să aduceți bujori în casă. Tradiția spune că trebuie să se aducă în casă măcar trei bujori îmbobociți pentru sănătate, unul dintre membrii familiei trebuie să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri.

În această zi de sărbătoare cu cruce roșie, oamenii de la sat nu merg la muncile câmpului pentru a evita pagubele.

De asemenea, nu se mai seamănă porumb, ovăz și mei. Ziua este cunoscută și ca ziua lui ”Constantin Graur”, iar cei care au vii nu muncesc pentru ca graurii să nu le distruga podgoriile.
Gospodinele stropesc casa și lucrurile cu aghiasmă și aprind tămâie. Din bătrâni se spune că, astfel, spiritele rele nu intră în casă. Tot în această zi, la sate se face foc mare și oamenii se așază în jurul lui pentru a fi feriți de Necuratul.

O altă tradiție este număratul banilor. Pentru ca sporul să se adune în casă, bărbatul trebuie să noteze seria bacnotelor cheltuite în fiecare zi. Se pune că, astfel, banul rămâne în casă și nu se înstrăinează.

În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile.

Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

Ziua Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus născut în 272/274 și decedat în mai 324, este cunoscut și sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrângerea lui Maxentiu și a lui Liciniu.

Legenda spune că în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, care avea inscripționat: “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei birui”. Pe timpul nopții, în vis, i s-a arătat însuși Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să fi protector în flăcările bătăliei. Constantin cel Mare a procedat asemenea cum i s-a arătat în vis și a câștigat bătălia.

Flavia Iulia Helena a trăit în perioada 248-329, a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind mama Împăratului Constantin cel Mare. A fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru piosenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, ea fiind cea care a găsit moaștele Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășițelor celor trei magi. Se spune că în timp ce era în pelerinaj, a văzut oameni care duceau un mort pe colină unde erau trei cruci.

Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.